Arderea este principala problemă atât pentru cei care fac plajă, cât și pentru fumători.

Cu mult timp înainte ca protecția solară să devină o piață de miliarde de dolari, pielea albă ca alabastrul era considerată un ideal de frumusețe ce trebuia protejat cu orice preț. Oamenii foloseau o varietate de plante și minerale pe piele, precum pudra de calcit și argila, pentru a reflecta razele UV. Acestea aveau să fie, ulterior, inspirația pentru cremele de protecție solară moderne.

În anii 1920, expunerea la soare pentru o piele bronzată a devenit o activitate populară. Primele produse sintetice de protecție solară, așa cum le cunoaștem astăzi, au apărut pentru a-i ajuta pe cei care stăteau la soare să evite arsurile solare.

În anul 1974, un chimist austriac pe nume Franz Greiter a introdus termenul SPF sau „factor de protecție solară”, pe care îl vedem astăzi pe recipientele cu cremă de protecție. Acesta indică fracțiunea de lumină UVB care ajunge și afectează pielea în timp.

Sfaturi pentru protecția solară

Deși mulți dintre noi se bucură să stea pe plajă și să citească o carte la soare, suntem conștienți că o expunere excesivă la soare poate fi dăunătoare. Deși statul la umbră este cea mai bună opțiune, pentru aceia care nu doresc să evite complet soarele, recomandările autorităților din domeniul sănătății publice sunt să ia măsuri rezonabile pentru a preveni arsurile solare, cum ar fi:

Dacă nu vrei să stai departe de soare, este bine să iei măsuri de precauție pentru a-ți proteja pielea de arsuri și a reduce riscurile. Această logică poate fi aplicată și în alte aspecte ale vieții noastre.

Fumatul, de exemplu. La fel ca în cazul daunelor provocate de soare, este bine cunoscut faptul că fumatul dăunează sănătății, dar știi ce anume îl face atât de nociv?  

Fumul de țigară conține peste 6.000 de substanțe chimice, dintre care aproximativ 100 au fost identificate de autoritățile din domeniul sănătății publice ca fiind nocive sau potențial nocive. Mulți cred în mod greșit că nicotina reprezintă cel mai mare risc pentru sănătate, însă, deși creează dependență și nu este lipsită de riscuri, ea nu este principala cauză a bolilor asociate fumatului. Nivelurile ridicate de substanțe dăunătoare din fum, rezultate în urma arderii, sunt cele care provoacă cele mai mari daune.

Cea mai bună alegere este să nu începi niciodată să fumezi sau să renunți complet la tutun și nicotină.

Pentru fumătorii adulți care nu renunță, alternativele fără fum, precum produsele din tutun încălzit și pliculețele cu nicotină pentru uz oral, reprezintă o opțiune mai bună decât continuarea fumatului. Alternativele fără fum elimină arderea și nu produc fum – ceea ce înseamnă că nivelurile de substanțe chimice dăunătoare pot fi reduse semnificativ în comparație cu fumul de țigară. Acestea nu sunt lipsite de riscuri și eliberează nicotină care creează dependență, dar reprezintă o alegere mai bună decât continuarea fumatului.